Din punct de vedere istoric, troienii de computer au fost definiţi drept o clasă de infiltrări care încearcă să se prezinte drept programe utile, păcălindu-i astfel pe utilizatori să le permită executarea. Dar este important de reţinut că acest lucru era valabil pentru troienii din trecut – în prezent nu mai este nevoie să se ascundă. Singurul lor scop este să se infiltreze cât mai uşor posibil şi să îşi îndeplinească obiectivele dăunătoare. Termenul “troian” a devenit unul foarte general, el descriind orice infiltrare care nu se încadrează într-o anumită clasă de infiltrări.
Deoarece este o categorie foarte largă, ea este adesea împărţită în mai multe subcategorii. Cele mai bine cunoscute sunt:
-
downloader – un program dăunător, care are capacitatea de a descărca alte infiltrări de pe Internet.
-
dropper – un tip de troian conceput pentru a fixa alte tipuri de software dăunător pe computere compromise.
-
backdoor – o aplicaţie care comunică cu atacatori la distanţă, permiţându-le să obţină acces la un sistem şi să preia controlul asupra acestuia.
-
keylogger – (program de înregistrare a apăsărilor de taste) – un program care înregistrează fiecare apăsare de tastă efectuată de un utilizator şi trimite informaţiile atacatorilor la distanţă.
-
program de apelare – programele de apelare sunt programe concepute pentru a se conecta la numere de telefon cu tarif special. Este aproape imposibil pentru un utilizator să observe că a fost creată o conexiune nouă. Programele de apelare pot provoca pagube numai utilizatorilor de modemuri pe linie comutată, care nu mai sunt utilizate cu regularitate.
Troienii iau de regulă forma unor fişiere executabile cu extensia .exe. Dacă pe computerul dvs. se detectează un fişier drept troian, este recomandat să-l ştergeţi, deoarece foarte probabil acesta conţine cod dăunător.
Exemple de troieni binecunoscuţi: NetBus, Trojandownloader.Small.ZL, Slapper